Asa cum am mai spus cu diverse ocazii “oamenii sunt angajati pentru ce stiu sau pentru ce au facut pana acum si sunt concediati pentru comportamentul pe care il au”.

Cu acestea fiind zise, am un client care activeaza in retail si doreste sa schimbe atitudinea angajatilor sai intr-un termen de x luni. I-am zis ca se poate, dar cere ceva timp, dedicare si angajamentul total al managementului.

Atitudinea vanzatorilor in retail face mult, asa cum stiti cu totii. Insa atitudinea asta “coboara de sus”. Chiar de sus de tot.

In primul dintre workshopuri am discutat despre strategie, ce ar fi de facut, etc.



Primul lucru pe care l-am observat este ca nimeni nu zambea. Pe tot parcursul workshopului nimeni nu a zambit si nici nu a glumit, decat asa, in doi peri.

Intrebarea pe care mi-am pus-o atunci, este cum sa-i fac eu pe vanzatori sa zambeasca si sa fie amabili cand nici sefii lor lor nu zambesc?

In dezvoltarea unui serviciu mai bun, mai eficient, este necesar sa-si spuna fiecare opinia. Mai rar am vazut ca CEO-ul sa le stie el pe toate. Ce am observat in schimb la ei, era ca desi si ei stiu ca nu cunosc tot, vor sa-si dea cu parerea despre “tot”. Care este probabilitatea ca angajatii sa mai zica ceva dupa ce CEO-ul isi prezinta categoric opiniile? Sa fim seriosi, nici una.



Managerii lor sunt foarte antrenati sa vada “gaurile din cascaval”. Ok, este normal pana la un punct. Meseria de manager te deformeaza un pic din punct de vedere al acestui aspect, al criticii. Insa cat de multa critica crezi ca pot inghiti angajatii tai si sa le mai si pese?

Nu multa, iti spun eu. Orice om greseste, chiar si managerii sau mai ales ei, dar sa stai mereu cu gura pe cineva, il aduci la disperare. Rezultatul va fi ca va creste nivelul de dezangajare al personalului. Va face numai strictul necesar si numai ce i s-a spus expres sa faca, dupa care se va “odihni”.

Cum spuneam, orice angajat mai si greseste dar mai face si lucruri bune. O sa-mi spuneti ca de aceea este platit. Asa este! Insa daca vreti sa fie mai buni in ceea ce fac bine si sa devina niste adevarati “maestri” ai acelor lucruri, este de preferat sa le spuneti si ce fac bine si cat de bine le-au facut. Asta le da curaj, le da speranta si le ofera cel mai de pret beneficiu pe care il poate obtine un om la munca: recunoasterea. Toti vrem sa fim recunoscuti pentru acel lucru la care suntem noi foarte buni.

Asteptarile managerilor sunt de cele mai multe ori asezate la “100%”, cel putin declarativ. Dar noi stim ca nimeni nu este atat de naiv sa creada asta. Insa nu ne pricepem de cele mai multe ori sa ne gestionam bine asteptarile si uneori chiar avem asteptarea ca de pilda, o decizie sa fie aplicata ad-literam de sus si pana jos, cand toti am jucat in copilarie “telefonul fara fir” si am vazut cum functioneaza. Dar nu, ei asteapta ca dand un simplu e-mail totul sa se desfasoare impecabil, lin si pe deplin. Ori asta nu se intampla decat in filme.

Cand sesizezi ca cineva a avut o initiativa buna, lauda-l si incurajeaza aceasta atitudine. Nu fi gelos pe el sau pe ea ca nu ti-a venit tie ideea mai inainte. Invata sa asculti ca si manager si incurajeaza schimbarea, daca nu vrei sa faci tu totul. Altminteri, aici vei ajunge si apoi te vei plange ca ai angajati iresponsbili. Nu ei sunt iresponsabili ci tu esti, prin atitudinea ta.

Cand managerii iau o decizie, oricare ar fi ea, cum ziceam mai sus, pe de o parte se asteapta ca toata lumea sa o aplice ad-literam si pe de alta nimeni nu mai urmareste daca aceasta s-a aplicat si mai ales ce rezultate s-au obtinut. Daca nu urmaresti deciziile, vei fi condamnat mereu sa faci aceleasi greseli. Oamenii invata din greseli dar pentru asta este necsar sa vada si ce au gresit si ce variante ar fi putut avea la indemana si ce rezultate alternative ar fi putut avea.

“Nu am timp” sunt cuvintele de pe buzele tuturor managerilor. De fapt, ei ar vrea sa zica “sunt un bramburit si nu sunt in stare sa ma organizez”. Astfel ca atunci cand un angajat ar vrea sa discute cu el despre o problema cu care se confrunta, nu are timp de el sau de ea. Si apoi ne miram ca ei nu invata! Poate cel mai important rol al unui manager este sa-si invete oamenii sa faca lucruri pe care le face el azi, astfel incat “maine” sa nu le mai faca el, ci ei.

Acum sa recapitulam:

1. Daca vrei ca angajatii tai sa zambeasca, inainte de toate zambeste tu.

2. Nu-ti da tu cu parerea despre tot si toate daca vrei sa nu le ucizi complet initiativa.

3. Stim ca tu ca manager ai toate datele sa vezi toate defectele, dar sa le scoti ochii oamenilor, nu te ajuta sa-i faci mai performanti. Mai bine uita-te daca i-ai pus corect, omul potrivit la locul potrivit.

4. Nu fi zgarcit cu laudele, cand angajatul merita. Nu te costa nimic, nu te speria.

5. Aseaza-ti corect asteptarile si nu fi exagerat cu optimismul.

6. Incurajeaza initiativa si vei avea angajati responsabili si implicati.

7. Monitorizeaza-ti deciziile si vezi cum si daca sunt aplicate. Ofera feedback de fiecare data.

8. “Nu am timp de tine” este o propozitie inacceptabila in gura unui manager. Fixeaza-ti o ora si o zi cand vei putea sta de vorba cu el sau cu ea. Dar nu peste o luna.

9. Invata sa delegi caci altfel nu ai cum sa cresti in meseria de manager. Mai tarziu gandeste-te ca unul pe care l-ai invatat ceva bun azi, ti-ar putea fi sef maine sau mai rau, patron. Si ar fi bine sa stie sa-si faca meseria cum trebuie.

 

 

 

Sustin Portal Management si antreprenoriatul romanesc