Inflatia vs deflatie – inflatia poate fi urmata de deflatie

Inflatia apare atunci cand preturile bunurilor si serviciilor cresc, in timp ce deflatia apare atunci cand aceste preturi scad. Bancile centrale incearca sa mentina echilibrul dintre aceste doua situatii economice.

In inflatie, desi preturile sunt mari, cetateanul obisnuit continua sa cumpere. Astfel rotitele economiei inca se misca. In deflatie, acesta amana decizia de cumparare in asteptarea a ceva… In mod evident amanarea deciziei de cumparare duce in cele din urma la scaderea preturilor.

De exemplu, sa spunem ca o companie vinde un produs la 100 lei (~20 euro), dar nimeni nu  cumpara. Compania reactioneaza scazand pretul la 90 de lei. Oamenii se asteapta ca pretul sa continue sa scada, asa ca asteapta. Dorind sa recupereze cel putin o parte din pierderi, compania stabileste pretul la 50 lei ceea ce reprezinta jumatate din pretul initial. Banii clientilor au de doua ori mai multa valoare decat inainte. Aceasta este deflatie.

La inceput, deflatia poate sa nu sune atat de rau. Banii care au o valoare ridicata sunt buni, nu-i asa? Ei bine, daca oamenii stiu ca preturile vor scadea, credinta comuna este ca nu vor cheltui deloc bani in speranta ca preturile vor scadea si mai mult. Preturile mai mici sunt bune pentru clienti, dar rele pentru companii.

Profiturile scazute inseamna ca firmele vor angaja mai putina resursa umana si vor mentine salariile la fel (sau chiar le vor scadea). Acest ciclu se numeste uneori spirala deflationista. Deflatia inseamna ca banii valoreaza mai mult, dar sunt si mai putini din cauza lipsei de cheltuieli, a salariilor mici si a somajului ridicat.

Atunci cand creditorii detecteaza o scadere a preturilor, acestia reduc adesea valoarea creditului pe care il ofera. Acest lucru creeaza o criza a creditelor in care consumatorii nu pot accesa imprumuturi pentru a cumpara articole de mare valoare, lasand companiile cu stocuri prea mari si provocand o deflatie suplimentara.

In acest momente unul dintre efectele pandemiei COVID-19 este o inflatie ridicata, in parte din cauzata intreruperii lantului de aprovizionare si a cererii ridicate de produse si servicii. Dar la fel de bine, aceasta inflatie poate fi urmata de o deflatie. Deflatia este cea care poate fi catastrofala.

Pe langa aceste lucruri, leul se poate confrunta si cu risc de curs valutar instabil. Dar BNR a reusit sa mentina leul stabil in tot acest timp.

Potrivit lui Adrian Codirlasu, Vicepresedinte CFA Romania, cel putin pentru urmatoarea perioada, nici macar o recesiune economica nu se intrevede momentan. „Avem pe de-o parte stimulul dat in economie, iar pe de alta parte este posibil sa avem programe ale UE in special pe doua directii. Prima directie vizeaza energia verde – deja se vorbeste de o noua emisiune de bonduri a UE pentru a sustine aceste programe – iar cea de-a doua are in vedere programe de aparare”, precizeaza acesta pentru profit.ro.