Copilul este oglinda parintilor. Va copia absolut orice comportament si pe principiu exemplului practic nu va face ce i se spune, ci ceea ce vede. Aparte insa de acest aspect, neconstientizat de parinti de altfel un copil nervos si incapatanat va ingreuna orice misiune a parintelui. Va participa cu greu la activitati banale chiar, nu va dori sa respecte vreo regula si se va opune oricarei cerinte.

Desigur ca in misiunea aceasta de a creste si educa un copil orice parinte se simte dezarmat cand exista stari nervoase si incapatanare exagerata. Un astfel de copil se manifesta prin:

  • Atitudine dominatoare.
  • Pune intrebari incomode chiar, este greu de convins sa faca lucrurile intr-un fel sau altul.
  • Este perseverent si determinat cand face ce ii place.
  • Au o mai mare nevoie de a se face auziti, de a li se oferi atentie.

Partea buna, ce poate fi si o consolare a parintilor sa spunem, este ca studiile arata ca astfel de copii au sanse mai mari ca in viata de adult sa fie cei cu succes academic, care nu se lasa influentati de cei din jur, ce isi duc planurile pana la capat. Pana atunci insa…

Ce este de facut



Ajutorul unui psihoterapeut Bucuresti poate fi cerut. Este important de stiu ca parintii unui copil nervos si incapatanat nu isi vor dori sa il pedepseasca pe minor. Exista ce-i drept o stare de tensiune continua, din dorinta de inteles a oricarui parinte de a se impune, cand acesta se simte sfidat de copil. Trebuie de inteles ca un astfel de copil are insa nevoie:

  • Sa fie mai mult ascultat. Principiul ar trebui sa fie unul simplu: aratati disponibilitate de a-l asculta si veti modela comportamentul sau in a face la fel. A nu se confunda ideea de a da sfaturi sau a tine morala cu a asculta ce are de spus copilul.
  • Sa detina controlul. Exista insa o linie destul de fin trasata intre ce este si sigur ca el sa decida, ce are voie si ce nu. Lasat sa ia propriile decizii acolo unde se poate, va invata sa fie puternic si inteles.
  • De multa rabdare din partea adultilor. Se aduna multa frustrare si adultii au tendinta de a incerca la randul lor sa restabileasca ceea ce ei cred ca este ordinea fireasca si anume copilul sa ii asculte. Vor tipa si se vor manifesta uneori gresit. Acest tip de comportament nu face altceva decat sa il indeparteze pe copil, sa il faca ai mai incapatanat. Este in schimb nevoie de mult calm.
  • Cu o personalitate puternica, copilul nu va accepta cu una cu doua orice i se spune. Aici intervine o cale de compromis din partea adultului, care vine cu variante si negociaza termenii pentru orice actiune.

Pedepsele nu vor fi de ajutor in astfel de cazuri. Nu ajuta nici sa fiti excesiv de fermi. Aici este marea provocare a parintilor. Un psihoterapeut poate fi ajutorul de care toata familia are nevoie, atat copilul, cat si parintii.