O echipa de cercetători condusă de Dr. Dan Palcu, din care au făcut parte cercetători de la prestigiosul Institut Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar) și de la Universitatea din București, a descoperit cel mai mare lac care a existat vreodată, Paratethys, iar descoperirea lor a intrat în Cartea Recordurilor, atrăgând atenția la nivel mondial.  

Prin această performanță deosebită, echipa de cercetători români demonstrează angajamentul lor față de excelență în domeniul științific și aduce onoare țării într-un mod cu adevărat remarcabil.

Paratethys: un lac uitat în timp

La apogeul său, mega-lacul acoperea o suprafață de aproximativ 2,8 milioane de kilometri pătrați și găzduia peste 1,8 milioane de kilometri cubi de apă salmastră (apă dulce combinată cu apă sărată, în diferite proporții), o cifră de peste zece ori mai mare decât volumul total al tuturor lacurilor actuale.

Prezenței mega-lacului în România

De aproximativ cinci milioane de ani, mega-lacul a acoperit o mare parte din teritoriul României, lăsând în urmă dovezi spectaculoase în diversele regiuni ale țării. Spre exemplu, nisipurile cu trovanți din Subcarpații Buzăului și Oltenia, calcarele tropicale din zona Istrița acum 10 milioane de ani și falezele roșiatice din Dobrogea de Sud sunt doar câteva dintre mărturiile fascinante ale existenței acestui uriaș lac preistoric.



Legătura dintre Marea Neagră și Paratethys

Dr. Palcu explică faptul că Marea Neagră modernă oglindește multe caracteristici de mediu ale anticului Paratethys. În mare parte lipsit de oxigenul care susține viața, adâncul Mării Negre adăpostește ape bogate în hidrogen sulfurat – un gaz toxic, dăunător atât pentru oameni, cât și pentru majoritatea speciilor de animale. Mai mult, sedimentele Mării Negre conțin metan „înghețat”, un gaz cu efect de seră, excepțional de puternic, care ar putea fi eliberat în atmosferă ca răspuns la încălzirea globală, declanșând, astfel, catastrofe de mediu.

Totodată, stabilind cum s-a comportat Paratethys la schimbările climatice din trecuturile îndepărtate, putem să înțelegem la ce să ne aștepăm în viitor.

Contribuții globale, colaborare internațională și recunoaștere în Cartea Recordurilor

Eforturile intense ale echipei de cercetare au fost recunoscute pe plan global, fiind recent înscrise în World Guiness Book. Acest succes remarcabil nu doar că aduce onoare țării, dar contribuie și la extinderea cunoașterii asupra mega-lacului Paratethys.



În spatele studiului a avut loc o colaborare internațională spectaculoasă între Universitatea din Utrecht (Olanda), Universitatea din São Paulo (Brazilia), Academia Rusă de Științe (Rusia), Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate și Climă Senckenberg (Germania), INCD GeoEcoMar și Universitatea din București (România).

Concluzii și perspective asupra viitorului

Descoperirea Paratethysului a uimit întreaga lume, însă, pe lângă aceasta, Dr. Palcu și echipa sa continuă să se angajeze în cercetări esențiale privind impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor fragile. Unul dintre proiectele finanțate de PNRR investighează reziliența regiunilor ecologice la modificările induse de om. Marea Neagră ar putea deveni cel mai mare bazin de depozitare a carbonului, reducând, astfel poluarea și efectul de seră.

Așadar toată descoperirea nu ține doar de o curiozitate, ci și un pas important pentru înțelegerea mai profundă a trecutului nostru geologic și, implicit, cunoașterea viitorului ecologic al planetei noastre.

Sustin Portal Management si antreprenoriatul romanesc