O electrocardiogramă se efectuează cu scopul de a măsura activitatea electrică a inimii. Este un test non-invaziv care poate măsura mai multe aspecte, precum pulsul, ritmul bătăilor cardiace și cât de bine pot valvele să transmită mai departe electricitatea sau dacă există neregularități. Iată ce investigații medicale sunt recomandate după o electrocardiogramă anormală!
Angiografia cardiacă
Acesta investigație este cunoscută și drept „angiografie cardiacă” sau „coronarografie” și oferă informații importante cu privire la starea de sănătate a inimii și a arterelor coronare. Este una dintre procedurile de bază în cazul suspiciunii de boală coronariană (cunoscută și drept „cardiopatie ischemică”), dar este utilă și în procesul de diagnosticare sau prevenție a altor afecțiuni cardiace.
Angiografia cardiacă implică injectarea unei substanțe de contrast în arterele coronare și obținerea unor angiografii (imagini obținute la radiografie) ce îi permit medicului să determine cu acuratețe dacă există stenoze (ateroscleroză sau îngustări la nivelul arterelor) sau trombi (cunoscute și sub denumirea de „cheaguri de sânge”).
Monitorizare Holter a ritmului cardiac
Medicul recomandă monitorizarea Holter a ritmului cardiac atunci când suspectează, în urma unei electrocardiograme anormale, că pacientul suferă sau este expus la dezvoltarea aritmiilor cardiace.
Monitorul Holter este un dispozitiv de mici dimensiuni care este conceput pentru a înregistra ritmul bătăilor inimii și este necesară o evaluare a acestora în decursul a 24 de ore.
Teste de urină
Dacă rezultatele unei electrocardiograme au valori anormale, iar medicul suspectează că pacientul are hipertensiune arterială, îi poate recomanda să facă teste de laborator.
Cele mai comune teste de laborator pe fondul hipertensiunii arteriale sunt cele de urină, pentru a se evalua valorile unor proteine (printre care se află creatinina serică), ce pot arăta dacă sunt afectate organe, de exemplu, rinichii. Testele de urină pot indica și dacă există un dezechilibru al electroliților.
Cateterism cardiac
În urma obținerii unor rezultate anormale ale electrocardiogramei, medicul poate recomanda cateterismul cardiac, dacă există suspiciunea că a avut loc un atac de cord ușor. Prin intermediul acestei proceduri, specialistul identifică dacă există afecțiuni la nivelul miocardului, valvelor sau arterelor coronare (artere care duc la inimă).
Cateterismul cardiac presupune introducerea unui tub subțire numit „cateter” printr-o arteră coronară. Acesta îi permite medicului să vizualizeze în interiorul și în jurul mușchiului inimii pentru a identifica unde s-a format placa.
El poate considera necesară și o angiografie cardiacă, adică poate injecta în artere și o substanță de contrast și să solicite o radiografie pentru a observa cum circulă sângele și dacă există blocaje.
În concluzie, printre investigațiile medicale pe care medicul le recomandă în urma unor rezultate anormale ale electrocardiogramei depind de afecțiunea de fond pe care medicul o suspectează, în baza mai multor factori. În funcție de afecțiunile posibile, acesta solicită investigații și proceduri cu ajutorul cărora poate exclude alte boli și stabili diagnosticul precis.
Printre factorii de care medicul ține cont, pe lângă rezultatele anormale ale ecografiei, sunt examenul fizic, anamneza, simptomatologia, stilul de viață al pacientului, istoricul de afecțiuni din familia acestuia, obiceiurile alimentare și alte eventuale afecțiuni cu care se confruntă pacientul în perioada respectivă.
Surse de informare:
1. “Coronary Angiography: Medlineplus Medical Encyclopedia.” MedlinePlus, U.S. National Library of Medicine, medlineplus.gov/ency/article/003876.htm, accesat la data de 18 noiembrie 2022;
2. Nall, Rachel. “Abnormal EKG: What It Means and Treatment Options.” Healthline, Healthline Media, 10 May 2018, www.healthline.com/health/abnormal-ekg, accesat la data de 18 noiembrie 2022;
3. CardiacDirect, et al. “8 Reasons Why Your EKG Reading Could Be Abnormal.” CardiacDirect, 4 Aug. 2021, www.cardiacdirect.com/8-reasons-why-your-ekg-reading-could-be-abnormal/#1620326443693-0c4d54d9-1dfe, accesat la data de 18 noiembrie 2022.






Devii mai puternic când nu te forțezi
Crești mai repede dacă nu fugi de feedbackul constructiv
Ce descoperi despre tine în momentele când simți cǎ ești “la capǎtul puterilor”?
Cum frica de vârstă ne fură alegerile